Casa tradițională din satul Doh: – este un adevărat muzeu al comunei – Înăuntru sunt expuse obiecte vechi : ulcele și farfurii de lut cu motive florale, ștergarele făcute parcă acum 100 de ani, un războiul de țesut și multe alte obiecte vechi. La intrare se găsește o prispă lungă, cât e casa. Vizavi se află șura de lemn.
Poarta din lemn de la intrare îți indică, de departe, că în spatele acesteia se găsește o gospodărie din alte timpuri. În curte, ai ocazia să vezi o fântână, un găinar, o căruță de lemn, un plug, toate acestea ducându-te cu gândul la bunici și străbunici.
Contact: 0766722203 – Tomole Gheorghe
Dealul lui Damian – situat în satul Giurtelecu Șimleului este cunoscut de comunitatea științifică internațională pentru valoroasele vestigii din neolitic și eneolitic descoperite în urma săpăturilor arheologice . Localnici din Giurtelecu Șimleului povestesc că de pe acest deal se căra pe vremuri piatră pentru construcția caselor din satele din jur. Și că acele cratere ciudate care împânzesc dealul ăsta sânt ca urmare a exploatării pietrei.
Biserica de piatră din Uileacu Șimleului: – singura biserică fortificată din zonă, a fost construită între anii 1260-1300, în stil romanic. Biserica (actulamente reformată – calvină) a aparținut inițial unei mănăstiri romano-catolice benedictine. Navă dreptunghiulară, flancată în interior de pilastri masivi, deasupra cărora sunt ridicate
pseudo-tribune laterale, practicate în grosimea zidurilor și prevăzute cu nișe în capătul estic. Fațada vestică este prevazută cu turn-clopotniță de plan patrat (la bază) și octogonal (la partea superioară).
Această biserică se remarcă nu doar prin construcția pe care o are , prin faptul cum este amplasată în vârful dealului ci și prin coridorul intermural unic în România , cu o lățime de doar 65 – 85 de centimetri.
Din această cauză există mai multe păreri împărțite :
” Bătrânii satului spun că au auzit de la bătrâni lor că biserica ar fi fost a unei mănăstiri de călugărițe , situate în apropiere , într-o zonă cunoscută și astăzi drept
„Todomb„ adică Dealul Lacului. Se spune că acolo ar fi fost un lac cu pești, ce ar fi asigurat hrana de la mănăstire. În mitologia locală se păstrează chear amintirea unui tunel de lemn, ce ar fi făcut legătura între biserică și mănăstire, prin care călugărițele ar fi putut ajunge dintr -un loc în altul fără a fi văzute de restul lumii . ”
Fântâna lui Menumorut – se găsește în satul Mălădia se spune că la această fântână venea un mare luptător, care poposea aici să se odihnească. Luptătorul ăsta vestit de pe vremuri, nu era nimeni altul decât Menumorut, unul dintre primii voievozi români consemnați în istorie.
